conţinuturile paginilor
Rezultatele României la PISA

Rezultatele înregistrate în România la testele PISA

Care sunt rezultatele României la testele PISA și ce înseamnă, de fapt, testarea PISA.

România a obţinut 428 de puncte atât la matematică, cât şi la lectură şi ştiinţe. Media OCDE la matematică a fost de 480 de puncte, la lectură a fost de 482, iar la ştiinţe de 491 de puncte.

  • România se află pe penultimul loc dintre toate ţările Uniunii Europene 
  • Elevii din mediile defavorizate care au susţinut testul PISA în 2022 au obţinut la matematică scorul mediu de 337 de puncte, faţă de media naţională de 428 de puncte 
  • Teoretic, nu există un punctaj maxim la PISA, însă rezultatele sunt scalate pentru a se potrivi cu distribuţiile aproximativ normale, cu medii în jur de 500 de puncte de scor.

Rezultatele testării PISA publi­cate ieri arată că Ro­mânia a obţinut un punctaj mediu de 428 de puncte la toate cele trei com­petenţe de bază testate, res­pectiv matematică, lectură şi ştiinţe. Rezul­­tatele din 2022 sunt similare cu cele din testarea precedentă, cea din 2018, când Româ­nia a obţinut tot media de 428 de puncte.

Programul pentru Evaluarea Inter­na­ţio­nală a Elevilor (PISA) evaluează compe­tenţele la matematică, lectură şi ştiinţe ale elevilor de 15 ani

Testele PISA vizează capacitatea elevilor de a rezolva probleme complexe, de a gândi critic şi de a comunica eficient. Astfel, testele PISA ţintesc să vină cu informaţii despre eficienţa sistemelor de învăţământ în ceea ce priveşte pregătirea elevilor pentru a face faţă provocărilor din viaţa reală, practic de a aplica în viaţa reală ceea ce învaţă în şcoli.

Este important să subliniem că testele PISA nu sunt obligatorii pentru toţi elevii de 15 ani, iar eşantionul din 2022 a fost de 7.400 de copii, circa 3,4% din totalul elevilor cu această vârstă la momentul testării, adică circa 217.000, după cum arată statisticile oficiale ale INS.

La testarea PISA 2022 au participat 260 de unităţi de învăţământ; 69% urban, 31% rural. 

Două aspecte cheie care reies din aceste rezultate arată că România este încă cu mult în urma ţărilor din OCDE şi UE la modul în care elevii aplică ceea ce învăţă la şcoală şi că elevii din medii defavorizate rămân în urmă.

Începând cu anul 2000, prin testele PISA au fost evaluați elevii de 15 ani din toată lumea la citire, matematică și științe

Testarea a fost dezvoltată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, organizație la care este în curs de aderare și România, și a fost aplicată la fiecare trei ani. Scopul a fost de a oferi dovezi guvernelor cu privire la ce politici au rezultate mai bune în învățământ.  

Inițial, în testarea PISA a fost implicat un grup destul de omogen de țări membre OCDE, însă, până în 2018, numărul statelor participante a crescut de la 32 la 79, în mare parte datorită adăugării mai multor țări cu venituri mici și medii. 

OCDE a afirmat că „PISA a devenit etalonul mondial principal în evaluarea calității, echității și eficienței sistemelor de învățământ și o forță influentă în reforma educației”. 

Recomandările oferite de PISA se bazează pe două perspective:

  • o analiză cantitativă, care caută legătura dintre rezultatele elevilor și diferite caracteristici ale sistemului de învățământ;
  • o analiză calitativă, a țărilor cu cele mai mari scoruri, respectiv cele mai mici.

Criticii găsesc că ambele analize au deficiențe semnificative. 

PISA caută să măsoare două dimensiuni complementare ale sistemului de educație: calitatea și echitatea. În vreme ce calitatea e de obicei măsurată direct – prin rezultatele medii pe care elevii le obțin –, echitatea e un concept cu mai multe valențe, pe care PISA îl măsoară având în vedere, de exemplu, relația dintre statutul socio-economic și performanța elevilor sau diferențele dintre elevii aceleiași școli sau dintre instituții de învățământ diferite.

Problema e că niciuna dintre aceste variabile nu pictează întregul tablou, iar fiecare dintre ele duce către o concluzie diferită, scrie Montserrat Gomendio. De asemenea, lentila PISA privind echitatea este, în fapt, prea îngustă. 

Dragoș Iliescu, expert în testare și colaborator OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), care a pus la punct testele PISA, întrebat cum arată o asemenea testare, pe care trebuie să o susțină elevii de 15 ani a răspuns:

Sunt ușor atipice pentru România în sensul că nu măsoară conținuturi ale programei, ci măsoară competențe. Ce înseamnă să fii competent cu matematica? Înseamnă să poți să folosești matematica ca pe orice alt instrument în interacțiunea ta cu viața cotidiană. […] Capacitatea de a înțelege o problemă și de a o rezolva are două componente – ușurința aritmetică și raționament matematic. Ușurința aritmetică este ușurința cu care rezolvi ecuația. Capacitatea de raționament matematic este capacitate de a înțelege despre ce ești intrebat”

Misiunea OECD este aceea de a oferi asistență de dezvoltare statelor. Calitatea forței de muncă pe care tu o ai vorbește în mod direct despre economia pe care tu poți s-o dezvolți. Cu o forță de muncă necalificată, evident că România nu poate fi competitivă și asta îți spune OECD – atenție, peste trei ani acești copii o să aibă 18 ani și o parte dintre ei o să intre în rîndul forței de muncă. Și apoi OECD vorbește nu doar de capacitatea economică – cred că e unanim recunoscut în țările vestice că scopul educației nu e doar acela de a genera tehniciști, ci cetățenii zilei de mâine. Aceștia sunt oameni care nu pot înțelege un discurs sau un mesaj politic, dar sunt oameni care vor vota”.

Leave a Reply

Optimized by Optimole