GHID EXERCIȚII – Ani de liceu-povesti-on-air

SCURT GHID DE EXERCIȚII PENTRU PROFESORII DIN LICEE

​   
​Timp de lucru: 3 ore
Exercițiul nr. 1

Obiectiv: Incălzire corporală
Timp: 5 min
Mod de desfășurare: Incălzirea articulațiilor incepând de la gât până la picioare pentru a preveni accidentările.

Exercițiul nr. 2


Obiectiv: Dezvoltarea atenției distributive, memoriei și coordonării dintre corp, vorbire și atenție.
Timp: 5 min
Mod de desfășurare:  Elevii se așează in cerc. Toți, in același timp, fac un pas lateral bătând din palme (de doua ori sus, de două ori pe pulpele picioarelor), iar în acest fel, cercul incepe să se rotească. Când se aplaudă sus, se strigă propriul nume, când se bate cu palmele pe pulpe, se strigă numele celui care continuă. Cine greșeste un nume sau iese din ritm, pierde și iese din cerc. Ultimii care rămân în cerc sunt declarați câștigători, cu cea mai bună coordonare.

Exercițiul nr. 3


Obiectiv: Dezvoltarea memoriei
Timp: 10 min
Mod de desfășurare:  Elevii se așează in cerc, pe jos, cu picioarele incrucișate. Se dă o temă, de exemplu: mâncare sau obiecte de uz casnic. Primul elev spune un cuvânt, al doilea va spune primul cuvânt și va adăuga un altul, al treilea va spune primul cuvânt și al doilea și va adauga incă unul, tot așa, până se ajunge la primul elev, după care se continuă. Cine greșește iese din joc.

Exercițiul nr. 4


Obiectiv: Dezvoltarea abilității de ascultare/ comunicare Timp: 10 min
Mod de desfășurare: Fiecare elev va spune două întâmplări, una adevărată și una inventată, incercând să le facă să pară, amândouă, reale. Ceilalți vor trebui să ghicească ce este adevarat si care este o minciună.

Exercițiul nr. 5


Obiectiv: Dezvoltarea atenţiei distributive, în cadrul desfăşurării unei lecturi de text pentru înregistrarea unei piese de teatru radiofonic. Aici se urmăreşte conştientizarea cât mai multor elemente audio ce se fac auzite la înregistrarea textului sau pur şi simplu la lecturarea lui. Timp: 10 min
Mod de desfășurare: Elevii se așează în cerc, cu ochii închiși. Dupa un minut, coordonatorul le va cere să spună ce sunete au auzit în aceasta perioadă. Exercițiul se repetă până când participanții devin activi în descrierea sunetelor pe care le aud. La ultima rundă de ascultare, coordonatorul va deschide fereastră

Exercițiul nr. 6


6. Obiectiv: Iidentificarea de voci specifice actorilor de teatru radiofonic. Aici se urmăreşte identificarea posibililor actori ce pot ocupa roluri în spectacolul de teatru radiofonic. Timp: 10 min
Mod de desfășurare: Citirea unui text-monolog dramatic imaginând diverse situații: disconfort, fericire etc.

Exercițiul nr. 7


Obiectiv: Explicarea realizării unui spectacol radiofonic. Prin acest lucru, se vor înţelege etapele prin care se ajunge la produsul finit, spectacolul de teatru radiofonic. Timp: 10 min
Mod de desfășurare: Coordonatorul le pune elevilor întrebări logice, prin care aceștia pot descoperi prin propriile răspunsuri, lanțul de producție. Cum credeți că se ajunge la o piesă de teatru radiofonic ? Cine sunt cei care participă la realizarea unui spectacol de teatru audio ? Ce face producătorul ? Ce face regizorul ? Ce fac actorii ?
Care este rolul muzicii ? Care este rolul regiei muzicale ? Cum se editează o piesă de teatru radio ? Cine face editarea ? Astfel, elevii descoperă producția de studio, lanțul de activități care duc la realizarea unei piese de teatru radiofonic. Participarea lor la discuție, îi face să își pună inteligența la contribuție și astfel, vor reține mai ușor noțiunile teoretice.

Exercițiul nr.8


Obiectiv: Explicarea rolului efectelor audio în economia unui spectacol de teatru radiofonic. Prin identificarea acestor avantaje se va înţelege rolul major pe care îl au efectele în teatrul radiofonic
Timp: 40 min
Mod de desfășurare: Va fi distribuit textul unei scene de teatru. Elevii care nu vor citi, vor fi impartiti in grupe de cate 5. Prima oară, textul va fi citit pentru ca toți participanții să il înțeleagă. La următoarele lecturi, ficare grup format va imagina și insoți lectura cu sunet ambiental. Se repetă pentru fiecare grup.

​Exercițiul nr. 9


Obiectiv: Descoperirea rolul muzicii în realizarea unui spectacol radiofonic. În acest exercițiu va fi creionat mental decorul pe care muzica îl înlocuiește în realizarea spectacolului de teatru radiofonic. Timp: 20 min
Mod de desfășurare: Vor fi distribuite câteva texte monolog. Prima oară, ele vor fi citite pe rând (fără pauze lungi între lecturi). La a doua lectură, citirea textelor va fi insotită de muzică. Indicația va fi aceea de a asculta muzica cu ochii inchiși, inainte de a se  incepe lectura. Este obligatorie o discuție ulterioară despre modificările de ritm si atmosferă.

Exercițiul nr. 10


Obiectiv: Descoperirea capacității de improvizație a elevilor și a întâmplărilor care îi preocupă, prin intermediul improvizației. Timp: 30 min
Mod de defășurare: Un elev este invitat pe scenă, în fața celor prezenți. Este întrebat despre o situație care l-a impresionat în ultima perioada. După ce el povestește situația, este rugat să intrepreteze unul dintre personajele din situația descrisă. Elevul ajunge să comunice cu cineva, în acel moment, este chemat un alt elev care vrea să participe și să întruchipeze personajul respectiv. Toate aceste dialoguri sunt inventate de elevi, ele ajutându-ne să descoperim atât capacitatea de a se exprima a elevilor, cât și talentul lor actoricesc. Mai mult, exercițiul ne va ajuta să descoperim ce evenimente îi preocupă pe elevi, cum se poziționează față de acestea, care sunt soluțiile pe care ei le găsesc anumitor situații.

Exercițiul nr. 11


Obiectiv: Descoperirea capacității de relaționare a elevilor cu celelalte persoane, capacitatea de a lucra în grup, încrederea în parteneri. Timp : 10 min
Mod de desfășurare: Elevii sunt dispuși în cer, în picioare. Unul dintre ei este invitat să intre în mijlocul cercului și să închidă ochii. Li se explică celorlalți elevi că scopul lor principal este să nu îl lase pe cel din mijloc să cadă. Este necesar să li se explice elevilor că viața colegului aflat în mijloc depinde de ei, ca grup. Elevul din mijloc este rugat să se lase cu întreaga greutate, ca și cum ar fi inert, într-o parte și în alta, în față sau în spate, fără nicio rezistență din partea mușchilor, decât aceea de a se menține în poziție de drepți. Ceilalți vor face în așa fel încât să nu îl lase să cadă, adunându-se sau mișcându-se astfel încât să îl mențină în stare de siguranță. Exercițiul trebuie să dezvolte în toți cei invitați în centrul cercului, încrederea de a se lăsa ”pe mâinile” partenerilor de grup. Nu toți vor avea de la început încredere, dar pe parcurs, trebuie să descopere această capacitate de a se lăsa cu încredere pe ceilalți. În același timp, cei care susțin trebuie să devină conștienți de faptul să viața colegului depinde de ei și să li se explice că nu este cazul să facă glume, ci să ia lucrurile foarte în serios.

Exercițiul nr. 12


 Obiectiv: Descoperirea capacității de a exprima anumite situații, fără să dispună de obiecte ajutătoare. Timp: 30 minute
Mod de desfășurare: Elevilor li s
e explică o situație în care s-ar putea afla. De exemplu, mersul pe bicicletă. Elevul este întrebat care este poziția corpului său atunci când merge cu bicicleta. Care sunt mișcările pe care le face ? Cum se modifică respirația ? Cum se modifică vocea ? Descoperind toate acestea, elevul începe să se transforme și prin puterea imaginației, el poate reproduce o situație care ar necesita un obiect și anumite acțiuni, fără să aibă nevoie de ele, el descoperă experiențele anterioare cu puterea memoriei afective, corporale, experiențe prin care este necesar, însă, să fi trecut în prealabil. Exercițiul este aplicat pentru orice tip de situații, se apelează la puterea de observație și la capacitatea de reproducere a celor trăite anterior. Exercițiul este neapărat necesar pentru teatrul radiofonic. Dacă este necesar, elevii pot fi puși în situația respectivă, în mod real, pentru a descoperi pe loc modificările vocii, respirației, samd., în pozițiile respective, pentru ca apoi să le poată reproduce fără ajutorul obiectelor sau pozițiilor reale, doar prin intermediul coordonării corpului și a minții.

Exercițiul nr. 13


Obiectiv: Descoperirea diferențelor de vorbire în diverse situații, antrenamentul vocii și al respirației. Timp: 10 minute
Mod de defășurare: Elevul este rugat să vorbească, în așa fel, încât să fie auzit de departe. I se propune o situație care să-I stârnească imaginația, de exemplu: se află pe malul unui râu și vorbește cu cineva care se află pe partea cealaltă. Cum va vorbi ? Cât de tare trebuie să vorbești când te afli la această distanță de interlocutor ? Exercițiul trebuie făcut cu atenție, în așa fel încât elevul să descopere situația și nu să-și deterioreze corzile vocale ! Cu cât el este ajutat mai mult să își imagineze sunetele din jur, sunetul apei care curge și pe care trebuie să-l acopere(din râul imaginar), cu cât situația în care se află, de ce vrea să îi spună partenerului ce vrea să îi spună, este vesel, este speriat, etc., cu atât exercițiul va avea mai mult succes. Toate detaliile mici pe care situația ni le poate oferi, cu ajutorul observației, vor conduce la o mai bună apropiere a elevului de adevărul de viață, esențial în teatrul de bună calitate. El va descoperi capacitățile vocale proprii, iar imaginarea situației reale îl va feri de folosirea nefirească a vocii care poate duce la afectarea corzilor vocale.

Exerciții pentru alegerea coloanei sonore a piesei(ilustrația muzicală)

Exerciții:

  1. Identifică emoția:

Elevilor le sunt propuse piese muzicale cu diverse atmosfere, fiind puși să recunoască ce situație sau ce emoție exprimă melodia respectivă, Sunt folosite piese muzicale realizate pentru ilustrarea pieselor de teatru radiofonic. Fiecare elev trebuie să dea un titlu piesei muzicale respective, în funcție de ceea ce îi inspiră, fără să repete ce au spus colegii dinaintea sa. La un moment dat este posibil să nu mai existe cuvinte care să poată descrie emoția transmisă de melodie, elevii fiind invitați atunci să povestească ceva, o întâmplare pe care le-o amintește piesa respectivă sau un episod imaginat de ei.
Dacă unul dintre elevi începe povestea, următorul elev ales de instructor este invitat să o continue.
Sunt descoperite astfel, disponibilitățile emoționale ale elevilor, puterea lor de a simți și transmite emoție, capacitatea de a exprima ce le transmite muzica, de a transforma limbajul abstract, al muzicii cu limbajul logic. Elevilor le poate fi propusă și ideea de spune doar cuvinte, fără o înșiruire logică a acestora, dar care să surprindă cât mai exact emoția pe care o simt, să caute să o exprime.

  1. Transmite emoția

Exercițiul presupune alegerea câtorva replici dintr-un dialog și invitarea elevilor să formeze perechi care să spună replicile respective, ca parteneri. In a doua parte a exercițiului, instructorul pune un fundal sonor pe care elevii să spună aceleași replici. Sunt discutate apoi modificările simțite de către cei care ”joacă” și ce observă cei care asistă că s-a modificat odată cu adăugarea muzicii. Se vor observa diverse modificări de tonalitate sau de intensitate a vocilor, impuse de coloana sonoră.

  1. Alege cea mai potrivită ilustrație muzicală

Elevii sunt invitați să asculte mai multe bucăți muzicale și le sunt împărțite mai multe fragmente de texte de teatru. Li se cere apoi să identifice care dintre piesele muzicale se potrivește sau ar ilustra cel mai bine fiecare dintre fragmentele de text pe care le au. Intâi se citește un fragment de text de către doi elevi, iar apoi sunt ascultate pe rând toate bucățile muzicale alese. Elevii trebuie să ajungă la un consens și să aleagă cea mai potrivită melodie. Este posibil ca unui fragment să i se potrivească mai multe piese muzicale, dar aceastea să ofere impresii diferite, datorită muzicii.
Este un exercițiu plăcut și care îi ajută pe elevi să își descopere sensibilitatea și, de asemenea, poate descoperi talente în domeniul ilustrației muzicale, a regiei muzicale.

  1. Recunoaște ce auzi

Sunt alese câteva efecte sonore și le sunt oferite spre audiție elevilor. Aceștia trebuie să recunoască despre ce sunet este vorba. Răspunsurile nu sunt comunicate prin viu grai, ci vor fi scrise pe o foaie de hârtie, astfel încât să nu se influențeze unii pe ceilalți. Sunt alese sunete care sunt mai greu de identificat, iar elevii vor avea surpriza să constate că nu toți „aud„ același lucru.

  1. Ce percepi în primul rând când asculți teatru radiofonic ?

Se alege un fragment dintr-o piesă de teatru și elevii sunt invitați să asculte. După aceea, sunt întrebați ce efecte sonore au auzit. Este posibil ca nu toți să observe și să poată spune exact ce au auzit, după prima audiție. Instructorul le spune ca pentru a doua audiție, să noteze toate efectele sonore identificate. Elevii vor constata că dacă sunt foarte atenți și se concentrează pe efecte, le vor auzi pe toate. Deci…efectele sunt importante, dar dacă atmosfera piesei și emoția dorită a ajuns la public, este cu mult mai bine ca acesta să nu observe efectele, ci să perceapă întâmplarea și mesajul pe care regizorul vrea să îl transmită. Elevilor le este explicat faptul că efectele sonore sunt folosite pentru a susține și crea o poveste credibilă, și nu doar de dragul de a folosi sunete în exces și a îi atrage atenția ascultătorului către acestea, în primul rând. Această situație ar fi o greșeală. Putem chiar să creăm un mic fragment de piesă în care efectele se aud foarte tare pentru ca elevii să vadă diferența și să perceapă finețea pe care trebuie să o aibă cel care realizează regia unei piese de teatru radiofonic în alegerea și în mixarea efectelor, la nivelul optim.

*Acest ghid include exercitii inspirate si modificate sau preluate din manuale de specialitate și aplicate în cadrul atelierelor din proiectul ”Ani de liceu-Povești on-air”.

%d blogeri au apreciat: