De unde vine expresia Flower Power? Povestea mișcării hippie

Ce înseamnă Flower Power? Dacă priviți o floare, încercați să vă gândiți cum face de răzbate așa, subțire și plăpândă, ca ai impresia că ar putea-o rupe oricine, iese din sămânță și, in căutarea luminii, răzbate prin pământ, ajunge la suprafață și crește, așteptând fiecare ploaie, rugându-se ca soarele să nu fie prea puternic s-o usuce…Se bucură când ceilalți se bucură de ea, se ferește cât poate de cei care vor s-o smulgă din rădăcini, se roagă ca vântul să nu fie prea puternic ca s-o culce la pământ, apoi petalele se scutură, dă un rod frumos despre care știu numai cei care știu și apoi iar și iar…în fiecare an, cu fiecare anotimp, cu fiecare ploaie, plină de culoare.

Expresia Flower Power a fost folosită prima oară în California, ca simbol al protestului impotriva războiului din Vietnam.

Artistul Allan Ginsberg a sugerat ca protestatarii să fie înarmați cu flori pe care să le ofere polițiștilor, politicienilor și spectatorilor. Florile, alături de lucruri mici, ca jucăriile, steaguri și muzică au fist folosite pentru a le da curaj celor care protestau. Ginsberg a urmărit, mai ales, să înlăture teama față de grupul de motocicliști care se numea Hell s Angels ți care susținea războiul, îi considera pe protestatari comuniști și încerca să încurce protestele planificate. Metodele lui Ginsberg au atras atenția asupra protestelor și folosirea florilor a devenit simbolul mișcării anti-război.
În anii 1960, hippie au considerat ”puterea florii” ceva foarte important, în multe feluri. Ei spuneau că florile, ca și pacea, sunt benefice pentru sănătatea mentală a oamenilor.

Ideologia hippie este caracterizată de: flower-power, atotputernicia dragostei, eliberarea de tipare, hedonismul; trăiau dupa legile făcute de ei, nu după cele impuse de guvernul american: guvernul (din ’69) era foarte ingrozit de ideea de pace, ştiind că este de dus un război, iar ceea ce se întampla în ţară nu le era absolut deloc pe plac.

Ca filosofie de viaţă, adepţii acestei culturi promovau „întoarcerea la natură” -„Mother Nature„, credeau foarte mult în Gaia, „zeiţa pământului” şi aplicau practici influenţate de shamanism, hinduism etc.

Hippioţii luptau pentru ilegalizarea discriminărilor de rasă în principal, pentru toleranţă, pace şi iubire.

Woodstock Music and Art Festival a fost un festival american de rock de mare avengură, ce a avut loc între 15 şi 18 august 1969, pe cei 2,4 km² (600 de acri) ai fermei lui Max Yasgur, în zona rurala Bethel, New York. Pentru majoritatea, acesta a reprezentat exemplul cel mai elocvent al contra-culturii anilor ’60 şi al curentului hippie. Mulţi dintre cei mai cunoscuţi muzicieni ai timpului au fost prezenţi pe scena acestui festival, în acel weekend ploios – evenimentul fiind surprins in filmul „Woodstock”, apărut în 1970.

Muzica hippioţilor lansează vedete ca: Janis Joplin, Steppenwolf, The Animals, Melanie Safka, Joan Baez, Jimi Hendrix, Jim Morrison, John Lenon, Bob Dylan, Grateful Dead sunt hippies prin excelenţă, artişti care sunt ascultaţi la fel de mult şi astăzi.

Stilul vestimentar propus de hippioţi era în acord cu felul de viaţă practicat de aceştia. Multe elemente ale vestimentaţiei hippie erau preluate din cultura africană, neagră. Ei preferau să mergă desculţi sau să folosească sandale. Nici femeile şi nici bărbaţii nu-şi tundeau părul, iar pletele lungi erau semnul distinctiv. Hainele lor erau colorate intens şi aveau deseori imprimeuri cu motive florale sau geometrice. Cămăşile înnodate în talie, pantalonii sau fustele lungi, largi, rochiile lejere, erau veşmintele cele mai des întâlnite la hippioţi. Ideea era aceea ca hainele să dea deplină libertate de mişcare corpului, de a fi lejere, plăcute şi răcoroase, din ţesături naturale. Pe post de bijuterii sunt purtate împletituri de flori pe cap, la gât sau în păr. Accesoriile folosite erau din ceramică, din os sau piatră, deseori fiind folosite cristale de mină sau pitre semipreţioase. Metalele preţioase, aurul, argintul, nu erau apreciate de hippioţi.

Adepţii mişcării hippie s-au revoltat împotriva valorilor clasei sociale de mijloc, pe care au vazut-o dominată de materialism.

Ei au manifestat împotriva războiului din Vietnam, considerat inuman, şi au pledat pentru acceptarea culturilor religioase ne-tradiţionale.

Cultura Hippie promovează și body paintingul. Membrii comunităților hippie îşi acopereau corpul cu picturi colorate, de cele mai multe ori cu motive florale sau cu motivul soarelui.

Spre deosebire de tatuajele practicate în cadrul culturii rock sau hip hop, desenele hippioţilor nu erau permanente. Bijuteriile lor erau de asemenea de multe ori pictate. Cele mai des întâlnite motive în vestimentaţia hippie sunt motivele florale, iar culorile purtate erau vii, stridente, îndrăzneţe, în contrast cu cenuşiul sau cu palidele nuanţe ale veşmintelor membrilor respectabili ai societăţii.

Primele manifestări ale culturii Hippie au loc în Statele Unite, dar se pare că rădăcinile acestei culturi se găsesc pe pământ european, mai precis, în Germania. Cultura s-a răspândit rapid în toată lumea, inclusiv în România.

În România, conform definiţiei date de activiştii PCR, hipioţii erau: tinerii pletoşi, care sfidau bunele moravuri sau subminau autorităţile, iar mişcarea hippie: „este o manifestare capitalistă, menită să destrame familiile şi care nu promovează valorile autohtone”; Cei care arătau ca hippie erau luaţi de duba de poliţie direct din stradă şi băgaţi în puşcărie fără a li se spune de ce (fetele pentru că purtau haine din piele, fuste mai scurte sau bărbații fiindcă aveau plete).

„Make love not war” este îndemnul hippie pentru pace, pentru armonie şi acceptarea diferenţelor culturale.

Mișcarea hippie a fost, aşadar, non-violentă, dar grupările hippie aveau lideri şi întâlnirile lor avea un grad de participare copleşitor.

Mişcarea Hippie a fost și o reacţie la industrializare

Hippioţii preferau să locuiască în zonele însorite ale Statelor Unite, cu precădere în California sau Florida, preferau parcurile, plajele sau îşi construiau locuinţe în copaci.

Cea mai puternică manifestare hippie dn istorie s-a petrecut în vara anului 1967, când melodia care a devenit hit în America, « San Francisco », lansa următoarea invitaţie: „If you’re goin to San Francisco, make sure you wear some flowers in your hair”. Se estimează că peste 100.000 de oameni au trecut prin San Francisco în vara anului 1967.

Viaţa hippioţilor era cu totul diferită de cea a membrilor respectabili ai societăţii. Regulie lor de viaţă, de comportament, ţinuta vestimentară, erau inedite şi şocante. Dacă punkerii vor urmări, mai târziu, să şocheze şi să sperie prin apariţie, hippioţii erau cât se poate de paşnici.

Pacifismul este una din cele mai importante trăsături ale mişcării Hippie

Membrii acestei culturi doreau să trăiască în oraşe tip grădini, cereau reforme sociale, culturale şi vestimentare. Hippioții susţineau puterea iubirii prin slogane ca: „flower power” sau „make love, not war”. În ceea ce priveşte alimentaţia, membrii subculturii hippie erau vegetarieni şi refuzau pe lângă carne orice produs de origine animală, cum ar fi laptele sau ouăle. În acelaşi timp, ei practicau medicina naturistă. Alcoolul nu era tolerat în comunităţile hippie.

Cei mai multi dintre hippie nu aveau locuri de muncă, ducând un stil de viaţă boem, care însă nu le oferea niciun fel de siguranţă pentru ziua de mâine.